Monthly Archives: August 2010

Prisma

Cladirea este situata in centrul Nurnbergului si este un proiect pilot ce reprezinta o interventie urbanistica, arhitecturala si de functiune in peisajul orasului.
Acest complex dens de cladiri formeaza un bloc deschis catre sud-vest. Cladirile construite pe marginea blocului au diferite functiuni. Centrul acestui ansamblu este liber de constructii, formand o curte interioara inverzita si un atrium acoperit. Acest atrium de 1000 m2 si inalt cat 4 nivele a fost conceput atat pentru locatarii ansamblului cat si pentru a deservi orasul, fiind un loc de relaxare cu caracter semi-public, o asa numita oaza urbana. De aceea, clientii au dorit ca in conceperea design-ului sa fie luata in vedere atat problema dezvoltarii durabile a imobilului cat si aceea a eficientei costurilor.

Utilizarea durabila a resurselor energetice: principii, exemple de bune practici

Dezvoltarea durabila este, conform Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) din raportul “Viitorul nostru comun” (Raportul Brundtland), dezvoltarea care permite satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Sunt patru conceptii ale dezvoltarii durabile: antropocentrica (omul), tehnocentrata (tehnologia), ecocentrata (Pamantul) si biocentrata (organismele planetei).

O utilizare durabila a resurselor energeticeenergiei regenerabile, dar intr-un ritm care sa permita regenerarea resurselor, fata de cea ne-regenerabile si folosirea tehnologiilor de crestere a eficientei energetice.

Utilizarea si productia durabila sunt definite ca “utilizarea serviciilor si a produselor conexe care sa raspunda necesitatilor de baza si care imbunatatesc calitatea vietii, in timp ce se reduce la minim utilizarea resurselor naturale si a materialelor toxice, a emisiilor deseurilor si poluantilor de-a lungul ciclului de viata al serviciului sau produsului pentru a nu pune in pericol nevoile generatiilor viitoare” (Ministerul Mediului din Norvegia, Simpozionul de la Oslo privind utilizarea durabila a resurselor, 1994).

Finisajele si mobilierul in spatiul interior

 

Cei mai multi dintre noi petrec aproximativ 90% din timp in spatiul interior, de aceea devine foarte importanta pastrarea aerului sanatos prin folosirea suprafetelor fara substante toxice sau iritante.

1. Pentru finisarea peretilor exista si in Romania vopsele non-toxice, printre acestea sunt vopseaua din faina de marmura pe baza de cazeina, vopseaua pe baza de clei si cea pe baza de var pasta.

a. Vopseaua din faina de marmura pe baza de cazeina are toti componentii de origine naturala si nu contine conservanti.

Cazeina este o combinatie complexa de albumina extrasa din lapte. Este amestecata in forma de praf cu vopseaua pe baza de faina de marmura si dizolvata cu ajutorul boraxului.

Amestecand calcar cu cuart se obtine un liant excelent pentru vopsele si cleiuri. Producerea si prelucrarea acestei vopsele nu sunt toxice.

Vopseaua pe baza de cazeina este o vopsea pentru peretii din interior si tavan. Este ideala pentru suprafetele absorbante cum este tencuiala, piatra, betonul, fibrele dure, tapete din hartie, placi din gipscarton si fibre de gips. Nu se poate folosi in incaperile cu grad ridicat de umezeala, in acestea se recomanda ca vopsea non-toxica vopseaua din calc de balta.

b. Vopseaua pe baza de clei este o vopsea pentru pereti si tavan in interior. Ideala pentru stuc, tavane, dar si pentru pereti,fara conservanti sau agenti antispumanti, fiind recomandata pentru persoane alergice. Straturile de vopsea au putere mare de difuziune, avand astfel un efect pozitiv asupra climei din incapere.Potrivita si pentru restaurarea monumentelor istorice.

Liantii folositi pentru aceste vopsele erau in general cleiuri din oase, amidon sau piele, acum fiind folosita celuloza metilica.

Suprafetele indicate pentru aplicare sunt cele din fibre dure, tapete, gipscarton, placi din fibre de gips, tencuiala si piatra.

c. Vopseaua pe baza de var de pasta este o vopsea alba, mata pentru interior cu aderenta imbunatatita si este ideala pentru incaperi umede.

Instalatiile solare pentru prepararea apei calde menajere

Utilizarea energiei solare se face prin doua tehnologii principale: captatoare solare pentru energie termica si apa calda menajera si panouri fotovoltaice pentru obtinerea energiei electrice. In continuare se va trata subiectul instalatiilor solare pentru prepararea apei calde menajere care au in componenta captatoare solare.

Aceste panouri se pot monta pe acoperisurile caselor, blocurilor cat si in spatii deschise. Singura problema a acestei surse de energie o reprezinta intervalele de noapte, cer innorat, ceata etc. In cazul colectoarelor solare exista alternativa procurarii energiei termice din alte surse regenerabile, iar in cazul panourilor fotovoltaice exista alternativa stocarii energiei electrice in acumulatori pentru perioadele fara vant sau utilizarea panourilor in sistem hibrid cu alte sisteme de tip eolian, hidro sau diesel.

Instalatiile solare pentru apa calda menajera folosesc energia solara. Acestea sunt compuse din captatoare solare, un rezervor de acumulare a apei sau un punct de folosire a apei, tevi interconectate si o circulatie a agentului termic (apa) de la colector la rezervorul de acumulare.

Sistemul de incalzire solara a apei utilizeaza direct soarele pentru incalzirea lichidului si nu se genereaza energie electrica precum la instalatiile cu panouri fotovoltaice. Se poate folosi energie electrica pentru pompa. Se poate folosi acest sistem pentru apa calda menajera, incalzire in pardoseala sau incalzirea spatiilor.

Romania si cantitatea de energie care se poate capta

Romania se gaseste intr-o zona geografica cu acoperire solara buna, avand 210 zile insorite pe an si un flux anual de energie solara cuprins intre 1000 kWh/m2/an si 1300 kWh/m2/an. Din aceasta cantitate de energie se pot capta intre 600 si 800 KWh/m2/an.

Potentialul de utilizare a energiei solare in Romania, este relativ important. Exista zone in care fluxul energetic solar anual, ajunge pana la 1450-1600kWh/m2/an, in zona Litoralului Marii Negre si Dobrogea ca si in majoritatea zonelor sudice.

Let’s Do It, Romania!

Let’s Do It, Romania!Asa cum au fost organizate actiunea din Estonia (tara de origine a initiativei, vezi video) in 2008 si cele din Letonia si Lituania in 2009, actiunea din România presupune implicarea cetatenilor, a autoritatilor locale, a firmelor private, a operatorilor de salubritate, a persoanelor publice si a mass media pentru a mobiliza populatia sa iasa in ziua stabilita si sa curete deseurile conform planului realizat de catre echipa.

In România, ziua de curatenie naţionala va fi pe 25 septembrie 2010.

Ca obiective pe termen lung, proiectul isi propune responsabilizarea cetatenilor fata de mediul inconjurator si colaborarea cu autoritatile pentru imbunatatirea infrastructurii si a sistemului de amenzi.

Pentru detalii despre etapele proiectului „Let’s Do It, Romania!” da-ti click pe http://www.letsdoitromania.ro/etape-proiect/

De asemenea puteti vedea poze de la actiunile „Let’s Do It, Romania!” pe galeria http://picasaweb.google.com/103986728581076215750

Let’s Do It, Romania!